Ciudat titlu, venind mai ales din partea mea. E adevarat, ma intrebam intr-o zi, oare se mosteneste aplecarea catre politica? Si tot eu am dat raspunsul, noaaa nu se poate, probabil este vorba doar de cultura politicii traita in familie, sau...nici macar atat, doar dorinta personala. Raspunsul pe care il dam fiecare dintre noi este in functie de experienta proprie.
De ce aceasta intrebare veti spune? Eh da, am facut-o si pe asta, am intrat in politica!!!:) Mai in gluma initial, putin mai in serios mai apoi, iata ca "deputata Ivan" hahaha cum imi spuneam prietenii in liceu cand ma luau la misto (avand in vedere ca si tata fu politician, respectiv deputat :) ajunge sa candideze ca si consilier la Cuneo. O sa spuneti ca am inebunit sa ma bag in asa ceva...asa am zis si eu, dar thats me:) din nou impulsurile de necontrolat m-au "bagat" in acest tsunami numit politica.
De ce am facut-o? Probabil pentru ca pur si simplu ma enerveaza la culme cand vad italieni care habar nu au absolut nimic despre romani (mai daunazi ma intreba cineva daca noi suntem musulmani!!), desi la recentul recensamant romanii ca si nr,. de straini sunt cei mai numerosi din peninsula. Ma enerveaza si faptul ca toti (cateodata inclusiv eu si cu mine) ne plangem de asta, ne plangem ca anumiti italieni au atitudini penibile fata de romani (sa fim clar intelesi, cateodata din pacate au si dreptate), ne plangem ca unele case de asigurari au tarife diferite in functie de tara de bastina, ne plangem ca ziarele ne acuza in permenenta si lucrurile bune nu se scriu daca sunt facute de catre romani, ne plangem ca la primarie unii (mai precis unele) se poarta urat cu romanii, ne plangem dar.....NIMENI NU MISCA UN DEGET! Unii pentru ca nu stiu ce sa faca, altii pentru ca sunt atat de dezgustati de promisiuni desarte incat cred ca nimeni de fapt nu poate faceabsolut nimic, altii pentru ca lor le e bine si au senzatia ca lor sau copiilor lor nu li se poate intampla nimic rasist in Italia , altii pentru ca nu vor sa mai auda de romani uitand de fapt ca alta nationalitate nu vor avea niciodata chiar daca cetatenia lor se schimba.
CORECT nu e usor DELOC sa organizezi romanii, sa incerci sa ii unesti intr-o actiune, intr-o organizatie, intr-o asociatie sau mai stiu ce alta forma de facut lucruri in comun. Acum este aproape imposibil sa faci asta, dar un inceput trebuie sa existe. Consider ca acest pionierat al meu si al inca unui alt roman (suntem 2 in nebunia asta) sa arate comunitatii ca SE POATE, adica faptul ca exista deschiderea unui partid de a da un loc unui roman e un inceput care insa trebuie neaparat continuat. Mi-as dori sa apara tineri romani cu "chef de politica" haha cum suna asta:) si cu chef de "bataie" in sensul bun al cuvantului, adica ca cea rupta din rai.
Aceasta atitudine a italienilor, porneste in primul rand din faptul ca habar nu au nimic despre aceasta minoritate (hai sa-i spunem asa) romaneasca. Pentru cei dintre ei (multi) care nu au avut vreun contact cu romanii, acestia sunt criminalii si violatorii din ziare, hotii din orase, betivii de prin discoteci, tiganii din ghettourile de la marginea metropolelor, traseistele de pe strazi si din cluburi si eventual singura chestie pozitiva "badantele" (adica ingrijitoarele) care au grija de batranii lor. Dupa o asemenea descriere (din ziare) normal ca o parere prea buna nu iti poti crea, totul asezonat cu o cultura generala orientata doar la nivel de propriul popor si minima in ceea ce-i priveste pe altii plus o criza europeana de proportii si lipsa de locuri de munca (ma rog, asta de data mai recenta). Faptele bune ale romanasilor sau nivelul lor de scolarizare nu prea ajung pe primele pagini pentru ca nu intereseaza pe nimeni.
Si atunci o sa spuneti, ce s-ar putea face? Se pot face multe daca inveti sa-ti cunosti interesul, adica sa iti dai seama ca esti o mare necunoscuta si sa incerci sa arati cine esti si ce hram porti. Romanii sunt invaluiti intr-o carapace transparenta, capabili de munca pana cad jos si...cam atat, asezonat normal cu imaginea media. Ceea ce se poate face este ca incet, cu pasi de pitic timid, sa arati ca ai o voce, ca existi in viata sociala, culturala si politica a orasului, ca organizezi evenimente culturale nu doar pentru romani ci poate in special pentru italieni, organizatiile romanesti sa organizeze nu chefuri pentru romani de ziua nationala ci o sarbatorire impreuna cu italienii plus oficialitati plus ziare si TV, sarbatorirea martisorului again impreuna cu italienii + media, aducerea unor spectacole de teatru , hai mai degraba opera ca e "pe" italiana:), schimburi scolare RO-IT, tot felul de activitati culturale bineinteles cu sprijinul primariei...si FACUTE CU CAP! Acum probabil ca multi au sa-mi sara in cap dar nu cu manele si mici vom obtine respectul nimanui.
Hai ca am aberat destul, am sa incerc marea cu degetul pentru acei romani care inteleg ca a venit momentul sa ne respectam in primul rand pe noi insine, sa ridicam capul din pamant si sa facem si altceva in afara de plangerea de mila.
Si acum ceva vesel tot cu tenta electorala, ca doar asta e subiectul. Ma suna presedintele partidului Cuneo Domani ca peste vreo 2 ore trebuie sa ma duc la Centro Incontri (un fel de sala de conferinte) ca isi lanseaza programul Gigi Garelli, candidatul pe care il sustinem la primarie. Pana aici toate bune si frumoase. Ajung acolo si imi comunica ca trebuie sa vorbesc vreo 2 minute sa spun ceva despre comunitatea romaneasca si sa fac anuntul cum ca romanii se pot prezenta la alegerile locale doar daca se inscriu pe listele electorale suplimentare la primarie pana pe 27 martie (alegerile fiind in 6-7 mai) blablabla. Si aici Ok. Pleaca el si se intoarce cu bomba, "vezi ca se pare ca poate doar cate 1 de la fiecare partid sa vbeasca si eu te las pe tine" Hmm, ce?, "adica sa spun si ceva despre partid? Stai putin ca sincer nu stiu f multe despre voi deocamdata, nu stiu ce sa spun" Stai linistita zice tipul, avem doar 2 minute fiecare partid la dispozitie, deci spui tot ceea ce am discutat. Hm! Ajung in sala si sunt condusa de o domnisoara direct in prezidiu, alaturi de celelalte partide din coalitia care il sustinea pe respectivul candidat. WOW! Am intepenit, adica era o sala de vreo 300 locuri, si pentru ca era neincapatoare pentru cati erau, cei ramasi au fost condusi intr-o alta sala de unde se puteau auzi discursurile. Nuuuuu, mamaaaa! Va dati seama ca nu eram deloc pregatita pt. eveniment. Ajunsa acolo, ii vad pe toti ceilalti cum isi scoteau discursul din geanta si-l puneau tacticos pe masa. Cel de langa mine zice, ooo esti f tare, vad ca vorbesti liber, nu ai nevoie de un discurs pregatit in prealabil. Rasu' plansu', ce sa mai zic, imi simteam inima in gat si in urechi:::))) Am fost a 2-a care a luat cuvantul. Mi-a inghetat sangele in vine cand dupa introducerea si saluturile de rigoare, in momentul in care am spus ca reprezint si comunitatea romaneasca s-a auzit un murmur in sala...nush daca cunoasteti senzatia, dar e cumplit pt cine nu e obisnuit cu asa ceva. Va dati seama stupoare pe cuneezi...romanii in politica:):) Am reusit sa spun tot ceea ce mi-am propus in cele 2 minute, dar a fost al naibii de greu momentul, parol! Satisafactia am avut-o la final, cand cuvantul s-a dat si celor din sala, a fost unul care a felicitat coalitia ca promoveaza femeile in politica, mai ales una de origine straina, semn ca orasul se modernizeaza blablabla. Sincer, mi-a picat f bine:) Astazi a fost interviul la TV - GRP, unul scurt si la obiect pt. ca se va da maine la stirile locale dar urmeaza articolul in ziar despre comunitatea romaneasca unde sper ca se vor putea spune mult mai multe despre cine suntem si ce hram purtam.
Concluzia? Daca deschizi gura incepi sa insemni ceva! Nu o sa-mi para rau niciodata ca m-am aruncat in gura lupului (si aici din pacate trebuie sa intelegeti comunitatea romaneasca cu barfele de rigoare si povesti inventate....nici o problema "deputata" si-a facut deja stagiatura, nu ma mai afecteaza, am auzit prea multe candva:), dar sper ca multi dintre tinerii din oras (multi dintre romanii din Cuneo am vazut ca sunt nascuti dupa 1970) sa vada chestia asta ca pe un pas inainte, sa inteleaga ca se pot face multe, ca nepasarea nu a ajutat niciodata pe nimeni, ca nu se intampla nimic peste noapte si sa treaca peste indolenta celor mai "mari" decat ei.
Adevarul este ca totul se face pas cu pas, dar mai ales cu dorinta de a nu te lasa umilit, poate nu tu personal, dar i se poate intampla copilului tau!
2 comments:
WOW, chapeau! Tot respectul meu pentru ca vrei si ca incerci prin toate mijloacele. Iti doresc din tot sufletul sa reusesti si sa poti tine piept valului care va incerca sa te duca "cu valul", sa nu uiti pentru ce lupti. Iti doresc sa mai gasesti si pe altii ca tine si impreuna sa reusiti sa faceti o diferenta. Iar de restul, a spus domnul meu destul de bine :-), aici in Canada romanii sunt vazuti destul de bine, ca seriosi si muncitori si destepti, ceea ce nu poate decat sa ne umple de bucurie...
Bafta, spor, putere si rabdare!!!
Te pupam!
Iti multumesc din suflet Simona. Da, stiu ca prin tarile din afara Europei este o alta parere despre romani pentru ca e vorba de fapt despre alte categorii sociale care au emigrat. In Italia, Franta, UK si mai nou si in tarile nordice e dezastru. Oameni care habar nu au despre romani, se trezesc cu toate belele pamantului odata cu invazia unor conazionali de-ai nostri. Si totusi acestia nici macar nu sunt majoritatea dar tin prima pagina a ziarelor si cu cersitul centrul oraselor. Ceilalti incearca sa se dezica pe cat se poate, dar eu ma gandeam ca asa nu ne ajutam cu nimic daca nu iesim cat de cat in fata. Uite ca din nou destinul care m-a adus aici m-a pus in fata acestei provocari pe care sper sa am puterea sa il duc macar pana la o etapa urmatoare. Din pacate ceea ce imi este mai ciuda este ca multi degeaba au plecat din RO, nu au invatat nimic din experienta asta, aceleasi plansete pe umarul si pe nervii altora fara sa incerce nimic. Va pup si eu!
Post a Comment